Click!

Nu-mi place Tucker Carlson. Fizic. Mă irită așa cum o face un copil răsfățat. Asta nu mă împiedică să recunosc că ceea ce face el acum este un Click!, pe care nu l-am sesizat la momentul infamului interviu (memorare), dar care mi-a devenit clar după interviul din Dubai.

BTW, preferatul meu rămâne, desigur, Radu Tudor! LOL!

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

One Response to Click!

  1. Ari says:

    Vai, credeam că doar eu mai folosesc din când în când cuvinte „colorate”! 🙂 S-o împrumut și p’asta? Nu rezonez, prin urmare, nu! O las, că-i prea scârboasă!

    Referitor la Carlson, chiar mi-am educat răbdarea să vizionez întreaga convorbire între el și Adeeb, ajungând la un dezgust profund ori de câte ori sublinia că el este american (cu alte cuvinte, excepționalul planisferei) și că nu poate să-l iubească pe Putin, ori remarcând obediența telespectatorilor, manifestată prin aplauze îndelungi, atunci când Tucker afirma că SUA reprezintă, la ora actuală, unul dintre cele mai puternice state ale lumii, dar cred că acel „click” pe care l-ați sesizat NU există. Omul n-are interes să solicite cetățenie rusă și nici să calce pe urmele lui Snowden, dacă la acest aspect v-ați referit prin „click”/revelație. V-aș ruga să citiți încă o dată transcrierea (publicată pe site-ul Kremlinului) a ultimei părți a interviului. Făcând asta, veți ajunge la concluzia că Tucker Carlson, în numele unor cercuri apropiate lui Trump dar NENUMITE, testa apele cu privire la posibilitatea de a ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, încercând să afle în ce condiții s-ar instala sfârșitul conflictului astfel încât NATO și SUA să-și salveze fața. Putin a răspuns direct că știe că Statele Unite vor, dar nu știu cum să înceapă un dialog pașnic cu Moscova și să ajungă la un acord. Citez, din memorie, cuvintele lui Putin: „Știu ce vor ei, dar pur și simplu nu își pot da seama cum să o facă” – sunt convinsă că asta-i ideea exprimată de liderul de la Kremlin, chiar dacă, repet, am reprodus din memorie.

    Este limpede, Washingtonul este preocupat ca rușii să inițieze pacea, condiția fiind ca Moscova, și NU America, să apară drept cea care o solicită, ceea ce demonstrează că-i foarte important pentru yankei să iasă din situație cu fruntea sus, prezentând chestiunea ca și cum ei ar fi câștigat. Biden sau oricare alt candidat democrat nu se poate apropia de alegeri fără o „victorie” în Ucraina și cu miliardele de dolari irosite.
    Prin urmare, orice reconciliere cu Rusia sub forma unei „victorii” pentru Statele Unite sau cel puțin prin „înfrângerea agresiunii ruse” este prioritatea numărul unu pentru Casa Albă. Tot ceea ce a cerut Carlson se încadrează exact în sarcina Washingtonului descrisă mai sus – indiferent cine va îndeplini această obligație/îndatorire – numiți-o cum vă place – democrații sau republicanii dat fiind că oricare dintre cele două mari partide americane ar fi dispus să-și asume creditul pentru „victorie”.

    Putin, la rându-i, le-a transmis pe calea interviului că-i lasă să întoarcă situația, că el nu refuză. Adică, a oferit SUA ocazia să vină cu o astfel de schemă, cu o astfel de combinație și să o prezinte lumii în așa fel încât uniforma americană să nu arate ca o cârpă pentru curățarea toaletei.

    Carlson a plecat acasă, sau mai bine zis, Putin l-a trimis acasă, oferindu-i o înțelegere clară că Rusia este gata să ofere Americii ocazia să-și salveze imaginea și chiar să apară în fața planetei ca un „porumbel al păcii”. Dar devine extrem de clar că Federația Rusă va primi ceea ce cere: va căpăta Ucraina în forma de care are nevoie – atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere al conținutului.

    Mai vin cu un argument: înainte ca Tucker Carlson să aibă timp să se întoarcă acasă, Trump îi întinde deja o ramură de măslin Rusiei, făcând o declarație incisivă anti-NATO la un miting al susținătorilor săi din Carolina de Sud. El a spus că va încuraja Rusia să atace țările NATO, dacă acestea au refuzat să-și îndeplinească obligațiile financiare față de alianță.

    În orice caz, Trump a pus mâna pe un atu excelent în campania electorală. Și dacă va câștiga alegerile, atunci el, și nu democrații, va fi cel care va juca această carte a păcii. Dar dacă Partidul Democrat va realiza acest lucru înainte de alegeri, va fi benefic și pentru Rusia. Oricum ar fi, Trump și democrații se vor lupta pentru oportunitatea de a pune capăt războiului din Ucraina, folosind-o drept bonus electoral. Sunt cinici, știu, dar asta-i politica! Iar Putin și administrația sa prezidențială o înțeleg perfect! Nu știu în ce măsură va fi acceptată de mamele și soțiile soldaților și ofițerilor ruși răniți sau uciși pe frontul ucrainean?! Dar cum întreaga viață are forma unui nesfârșit compromis, invariabil, se va ajunge la un asemenea deznodământ. Doar mă rog la Dumnezeu ca evenimentul să nu fie perceput ca un blat mizerabil între ruși și americani. Sper ca Putin să ia în calcul și acest fapt.

    Mai doresc să precizez un aspect: intenția mea NU a fost să vă contrazic, ci să-mi las aici, pe blogul dvs., o opinie, care-i posibil să fie diferită de cea care vă aparține. V-aș ruga s-o luați ca atare, fără alte conotații!

    Subiectul Radu Tudor și absurditățile/elucubrațiile de care-i capabil NU mă interesează și nici nu pierd vremea comentând la adresa lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

six − one =

I accept the Terms and Conditions and the Privacy Policy

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.