Dezcreștinarea poporului român a început acum două sute de ani, prin “ai noștri tineri la Paris învață”.
Zilele acestea s-a aruncat un balon de încercare cu mutarea datei de sărbătorire a Paștelui, pentru a coincide cu Paștele Civilizației. Experimentul a reușit sută-la-sută: e vorba de trecerea la calendarul gregorian, analfabeților! E vorba de ȘTIINȚĂ, obscurantiștilor!
Dar… străduințele nu mai sunt necesare. Dezcreștinarea poporului român este completă, și este un succes. Iată! (memorare)
Argumentația, în general, fiind că identitatea poporului român stă doar în două lucruri – în limba română și în creștinătatea lui – afacerea este rezolvată, cu succes deplin.
Bine evidențiat! Și totuși, nu știu de unde ați împrumutat cuvântul „dezcreștinare”?! Știu că-n limba română există „decreștinare” si „desbisericire”, deși eu m-aș exprima, mai degrabă, cu substantivul „apostazie” fiindcă românii au renunțat de bunăvoie la credința ortodoxă care i-a ținut uniți de veacuri. Și afirm că s-au lepădat de Hristos nu neapărat ca urmare a influențelor venite din Vestul decadent, al celor progresiste, ci fiindcă ăsta-i „aluatul” din care au fost plămădiți! NU toți, dar majoritatea! Iar dovezi ale unui mecanism ereditar defectuos există! Scuze s-ar găsi oricând, mai dificil (către imposibil) ar fi să se recunoască adevărul! Inclusiv în presă ori de către ierarhii din fruntea episcopatelor și-a Patriarhiei. Câtă vreme ortodoxia NU mai este folosită ca o armă religioasă și INCLUSIV ideologică pentru menținerea identității și a moștenirii bizantine, atât în lupta contra progresismului dezmățat cât și împotriva prozelitismului catolic și reformat, vorbim NUMAI ca să ne aflăm în treabă, nicidecum pentru a oferi rezolvări concrete la complicata geopolitică a epocii pe care o traversăm.
Oricum ar fi, Hristos a înviat! Chiar dacă nu mai comentez, totuși continui să vă citesc și să apreciez (frecvent, dar NU întotdeauna) expunerile dvs.