Se crapă de ziuă?

În ultima vreme, AS mă surprinde într-un mod plăcut: pare că a început să vadă lumea din jurul lui cu ochii văzători, și nu doar cu “ochii” idealismului. În acest sens și abordarea despre “scrisoarea celor 12“. Interesante cele două paragrafe din final:

Asemenea demersuri pseudodiplomatice nu trebuie să ne emoționeze și să ne abată din calea noastră. Față cu lupii în blană de oaie nu trebuie să ne comportăm nici cu teribilismul oii în blană de lup și nici cu tembelismul oii în blană de oaie, ci cu fermitatea calmă a celor care cred în legitimitatea neamului lor și în destinul acestuia.

Să neutralizăm cu puterile care ne-au mai rămas armele folosite împotriva noastră (respectiv să asanăm mlaștina justiției selective și a statului polițienesc). Să căutam aliați printre cei care au aceleași interese strategice cu noi. Să ridicăm ochii spre orizontul global înțelegând că în lume este mai multă lumină decât intră pe fereastra hegemonismului narcisist al puterilor senile. Să nu mai stăm de vorbă cu câinii și prin câini (precum ambasadorii trădători), ci cu cei care țin câinii de lanț…. Iar partenerilor care au ales să ne dea sărutare ca Iuda, să le reamintim de ștreangul în care a sfârșit acesta. Iată ce avem de făcut.

Doamne-ajută!

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

One Response to Se crapă de ziuă?

  1. bunicuta says:

    Mda, AS râșnește același gunoi, as usual:

    Mi-e dor de America Planului Marshall. Mi-e dor de America wilsoniană opusă diplomației secrete, susținătoare a autodeterminării națiunilor și promotoare a egalității suverane. Mi-e dor de America lui Jefferson care pleda ca guvernarea să se realizeze de către popor, pentru popor și prin popor. Mi-e dor de America procesului Helsinki cu al său coș trei dedicat drepturilor omului. Mi-e dor de America noilor frontiere care a dărâmat Zidul de la Berlin. Mă sperie, mă revoltă și mă înstrăinează America neoconservatoare și neoliberală, cea a corporațiilor lacome și iresponsabile, cea a egoismului imperial, cea a egocentrismului obsesiv și cea a demagogiei opresive.

    După cum știm prea bine, nu există, și nu a existat, vreodată, altă Americă: unica, singura, excepționala Americă! LOL!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

five × three =

I accept the Terms and Conditions and the Privacy Policy

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.