Îmi aduc aminte de ziua alegerilor parlamentare din 2016; cu o zi înainte a fost detonat “medicul Burnei, cel care făcea ciorbă din oase de copii mici”: “televizunile de știri” (adică goarnele) aveau reportaje în piață, cu oameni reali; “reporterul” (adică “omul-jeg aparținând goarnei”) încerca să inducă ideea că ei, oamenii reali, au cu totul alte preocupări, “omenești”, decât să meargă să voteze; și că asta este “normalul”. Și, “ce să vezi?!”: oamenii reali i-au spus “reporterului” că da, desigur că acum au treabă, să vândă ce au adus la piață; dar, tot desigur, după ce termină, vor merge să voteze (în subtext: “doar nu ne-om lăsa pe mâna jegurilor care ne tot călăresc”). Și astfel PSD a avut un procent care i-a descumpănit pe gorniști.
Astăzi, la fel: uite, mai ales de la 12:42, cum arată și ce gândesc oamenii reali. Și, un pic mai la vale, goarnele. Parcă mi-a mai venit inima la loc.
Cred că una dintre prioritățile PSD, după prima prioritate care este recâștigarea realității justiției, este aducerea în realitate a goarnelor.
Este o mare rușine că singurele voci care se aud public sunt ale goarnelor.
Este o mare rușine că gorniști precum Radu Tudor și compania de istericale de la antena3, Prelipceanu, Cristian Pârvulescu, CTP și restul găștii de la gigi24, intelectualo-gorniștii de la revista22, tehnogorniștii de la republica.ro, simulacrele de gorniști de la b1, toți semi-analfabeții care au fost (sau sunt) în conducerea armatei, în Marele Stat Major, în Guvern, la Președenție, în serviciile de informații… reciclați pe posturi de geo-politico-stratego-gorniști, toți mondeno-gorniștii de pe la toate radiourile și televiziunile “de divertisment”, sunt singurele voci pe care le auzim acum în spațiul public.
Să putem spune că “speranța mea pricină are”?!
Dacă ‘om trăi, ‘om vedea. Dacă nu…