Pe măsură ce se desfășoară activitățile pe frontul ucrainean, și se consolidează frontul informațional, sentimentul de am mai văzut asta devine din ce în ce mai intens.
Am mai văzut aceste lucruri mai ales în Siria.Toate filmulețele cu ambuscade, cu școli, spitale, clădiri civile bombardate sistematic, cu copii care dau declarații lacrimogene, scriptate, toate apelurile imperative la ajutorul NATO, la no-fly-zone, inclusiv echivalentele căștilor albe… Toate livrările către apărătorii nației de javeline, nlawe, stingere, bairactare…
Este interesant cum cei care se confruntă cu armata rusă invadatoare sunt, nu armata ucraineană, cu unități, regimente, batalioane, divizii, generali, ci forțele civile de cetățeni ridicați la arme pentru apărarea patriei. Lor le este destinată susținerea occidentală. Sunt echivalentul SDF. Hardcore-ul nazist este echivalentul ISIS/Al Nusra. Cu tacticile teroriste, inclusiv de folosire a civililor pe post de scut.
Este acceași regie, din același manual cu Siria, și cu mujahedinii din Afganistan, și cu cei din Cecenia. Este o continuare a aceleiași saga.
Diferența față de Siria este că lipsește Animal Asad, precum și SAA. Pe de altă parte, ucrainienii sunt parte a lumii ruse (cu excepția, desigur, a celor care nu sunt…).
Din ceea ce știm deja, demilitarizarea este, în mare parte, executată. Denazificarea este provocarea… FD (memorare) este de părere că lucrurile se vor desfășura destul de alert… Nu știu: pentru moment nu văd o dorință a populației ucrainiene de a-și lua soarta în propriile mâini. Abulia populației ucrainiene este similară cu cea a populației românești. Rămân la opinia că Ucraina este soră bună a României.