Cuvântarea Marelui Satan aduce in discuție 1917. (memorare, memorare) Care 1917? Februarie, firește! Dar nu pentru că ar exista condițiile destrămării statului. Ci pentru a avertiza asupra neroziei de a da inamicului ocazia să profite de răbufnirile egourilor hipertrofiate interne.
Este Insurecția Prigojită un moment de clarificare? Posibil. Este o ocazie minunată de a separa tremurătorii, consolidând conștiința de sine a națiunii.
LJ are o opinie interesantă despre evenimente. (memorare)
AM consideră că Insurecția a fost doar o supărare de mamă adoptivă care își vede luat copilul dat în grijă.
Wagner returns to its camps near Bakhmut and Soledar and the procedures of disarming and dismantling start from there. Naturally, all camps will be blocked by military. After that FSB and Investigative Committee will start work. Prigozhin, most likely, will try to escape to 404 where his contacts, both GUR and MI6, are but I doubt anyone will let him. Now, what was the last straw for Prigozhin? Simple–MoD refused to extend contract with Wagner. And as I stated not for once–the real history of Bakhmut is not what you read in shitty TG channels and most media.
STT disecă diverse ipoteze, concluzionând (memorare):
“Who would grasp Russia with the mind?
For her no yardstick was created:
Her soul is of a special kind,
By faith alone appreciated.”
Wagner sau ne-Wagner, abcesul ucrainean va fi curățat în carne vie. Dar, în Marele Plan al Marelui Satan, această dezburuienare este doar o pregătire a terenului pentru așezarea fundației.
LE: Maestrul, despre starea nației vorbitoare de limba română.
AC: Prigojin a comis un act de trădare cedând psiho-mental.
UPDATE 26.06.2023: Armand Goșu, la Buhnici, prezintă o cronologie acceptabilă, în limba română, a evenimentelor. Desigur că aprecierea făcută de el asupra celor petrecute este în logica propagandei standard, cu nuanțe personale.
Ascultându-l am ajuns la concluzia că ceea ce s-a petrecut a fost o răbufnire de copil răsfățat, la care s-au raliat câțiva mercenari debusolați ideologic. Era de așteptat așa ceva? Da, era o posibilitate având în vedere structura umană a lui Prigojin. Cu siguranță cunoscută de oficialii ruși ca posibilitate; cunoscută și de agențiile de informații prietene și neprietene. Perfidul Albion a pregătit pentru această posibilitate o ofensivă informațională (cu care ne-am desfătat toată ziua de sâmbătă) destinată a stimula defectorii din Rusia să profite de evenimente pentru a destabiliza situația politică și socială, amintindu-și de 1917, unde succesul a fost asigurat de putreziciunea internă a societății ruse de la acel moment.
Ceea ce s-a întâmplat a fost demonstrarea, încă o dată, a înțelepciunii strategice a Marelui Satan, și a coeziunii societății ruse construită de el. Pierderi? Da, au fost, desigur. Dar… înțelepciunea a fost de a le accepta și a merge mai departe, detensionând situația, evitând pierderi ireversibile, vitale. Este același mod în care a procedat, spre exemplu, la incidentul cu F16 turcesc, și la incidentul israelian cu IL-20.
Comentariul lui Ari este interesant, și, cred, pertinent. Prigojin nu a fost declarat trădător în mod formal, ci acțiunea lui a fost declarată ca fiind una de trădare. Marele Satan este foarte atent la aspectele legale. Dacă Prigojin ar fi continuat rebeliunea ar fi devenit, formal, trădător. Așa s-a lăsat loc de negociere și de stingere a incidentului fără vărsare de sânge și fără escaladare: ceea ce este cu adevărat ceea ce contează. Înclin să cred că a fost o cedare psiho-emoțională a lui Prigojin, folosită de serviciile Perfidului Albion așa cum știu ele, clasic, să opereze. Maskirovka, trădarea lui Prigojin către neprieteni, înlocuirea lui Șoigu/Gherasimov cred că sunt doar speculații conspiraționiste. Am văzut aseară emisiunea lui Pavel Zarubin, și m-am convins că în Rusia totul este ok, iar incidentul creat de Prigojin, potențial foarte periculos, a fost doar cedarea unui om pus probabil să boxeze la o categorie superioară pentru el.
UPDATE 27.06.2023: O scurtă apreciere (memorare, memorare) despre evenimente a Marelui Satan. Urmată de o ședință de analiză și decizii în consecință. Se cheamă profesionalism!
Desigur, rămâne să fie scrise multe cărți și să fie făcute multe filme artistice pe temă…
UPDATE 6 iulie 2023: Uau! Dan Dungaciu, at his best!
NU a adus în discuție degeaba profeticul an 1917, fiindcă după cum se știe, în acele vremuri, slăbirea și prăbușirea statului nu s-a produs fără ajutorul activ al serviciilor de informații străine. Prin urmare, actualul test dificil al civilizației ruse moderne este deja asociat și cu influența externă, nu numai cu simpla răbufnire a lui Prigojin.
Din câte am mai studiat problema (nu foarte aprofundat, recunosc, pentru că n-am dispus de timpul necesar) versiunea despre implicarea serviciilor speciale străine în acțiunile grupului „Wagner” a fost exprimată direct de către șeful Uniunii Voluntarilor din Donbass Alexander Borodai, care nu s-a sfiit să declare că Evgheni Prigojin a operat sub controlul agențiilor de informații occidentale, cel mai probabil al Statelor Unite.
Confirmarea acestei presupuneri a urmat într-o manieră destul de neașteptată exact din America, prin intermediul Rebeccăi Koffler, un ofițer pensionar al Agenției de Informații ale Departamentului de Apărare al SUA, care, pe unul dintre canalele de televiziune americane, a subliniat existența unor legături strânse ale lui șefului „wagneriților” cu forțe occidentale din cadrul NATO.
Analiștii ruși spun că Prigojin ar fi putut să fie racolat de către forțe britanice sau franceze pe vremea când lucra în Africa. Posibil, să fie așa! Nu știu. E treaba FSB să ancheteze cu cine a intrat în cârdășie conducătorul grupului paramilitar. Așa cum este treaba FSB, fie să-l extermine (personal, NU l-aș mai lăsa să respire și nici să cheltuiască statul rus banul contribuabilului spre a-i oferi prăpăditului ședere în arest), fie să-l pună la muncă silnică până moare. Nu-i creștinește ceea ce gândesc aici, dar compătimirea și iertarea nu ar trebui să se manifeste în raport cu acțiunea și mai ales rezultatele trădării. Cert este că populația l-a sprijinit, ceea ce înseamnă că rușii pot fi manipulați destul de ușor, dacă agenții CIA ori cei ai MI6 își propun acest lucru. Și mai indică un stadiu, acela al limitei suportabilității populației ruse, fiindcă se pare că s-a ajuns la o suprasaturație în raport cu această operațiune militară. Ofensiva blitzkrieg n-a fost bună! Acu’ să stea de cercetări și de instrumentări ale „nebuniei” lui Prigojin, dacă altceva mai inteligent și mai util nu mai au de făcut! Cu cât lași adversarului timp să se trezească din șoc și din prostie, cu atât devine mai periculos și începe să creeze dificultăți în jur. I-a fost teamă lui Putin de război civil, de reacția cetățenilor și de efectul razelor de lună asupra galoșilor de gumă, altfel nu-mi explic motivele pentru care a ales calea cea mai anevoioasă a războiului cu naziștii lui Zelenski!
Oricum ar fi, nu poți să nu te întrebi când (că de „dacă” nici nu se mai pune problema) a fost maimuțoiul ăsta recrutat, din moment ce s-a gândit să pornească revolta exact atunci când ucrainenii concentrau o cantitate uriașă de forțe pe linia frontului. Serviciile de informații occidentale din spatele Kievului au lucrat după manual, asta-i fără niciun dubiu, având în vedere că l-au ghidat fără cusur pe Prigojin în acțiunile sale antistatale și anti-popor. Chiar să nu mai aibă Rusia fii credincioși, care să reziste până la capăt și care să nu permită dușmanilor anihilarea națiunii ruse?
De asemenea, presa rusă scrie că situația a fost rezolvată (cel puțin deocamdată) prin medierea președintelui Republicii Belarus, Alexandru Lukașenko, care îl cunoaște pe Prigojin de aproximativ 20 de ani.
Autoritățile ruse și șeful lui Wagner au reușit să ajungă la un compromis, ale cărui detalii sunt necunoscute. Cu toate acestea, secretarul de presă al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că Evgheni Prigojin va putea părăsi Rusia spre a se stabili în Belarus. În acest caz, dosarul penal împotriva sa va fi încheiat. O altă IMENSĂ greșeală a lui V. Putin!!! Ce fel de forțe au fost implicate, încât să-l determine pe liderul de la Kremlin să ia o astfel de decizie? În ce direcție s-a produs șantajul, la care dintre apropiații săi? De ce i-a permis lui Lukanșenko să medieze situația? Dacă scoate castanele din foc cu mâna serviciului KGB din Belarus, înseamnă că pe undeva s-a erodat încrederea în propriul FSB, ceea ce ar fi cumplit, dacă s-a atins nivelul acesta, fiindcă zilele președintelui rus vor fi numărate.
Prigojin ar fi solicitat schimbări de personal în Ministerul Apărării, inclusiv demisia lui Serghei Șoigu, dar nu este raportat dacă aceste puncte vor fi îndeplinite. Totodată, sursele notează că termenii acordurilor asupra cărora s-a convenit par să se potrivească fondatorului Wagner.
Opinia mea este că întreaga tevatură NU s-a terminat nici pe departe! Ecourile ei vor lovi în Kremlin luni de zile de acum înainte. Analizăm, dar multe ne scapă. Mai așteptăm detalii pentru a deduce și mai corect ceea ce se întâmplă, dar am senzația clară că nu le vom afla niciodată. Cu imaginația putem să concluzionăm multe, dar, cu siguranță, cel mai adesea vom fi pe lângă realitate. Lukașenko nu avea motive să-și bage nasul, fiindcă nu către Minsk porniseră „wagneriții”. Dacă totuși a procedat în maniera asta, înseamnă că Putin a decis ținând cont de anumite criterii. El are întreaga hartă în față, noi bucățele și fragmente nesemnificative.
Pe lângă Lukașenko au luat parte la negocierile care au zădărnicit complotul rebeliunii lui Prigojin inclusiv Nikolai Patrușev, alături de Alexei Dyumin, guvernatorul regiunii Tula, un apropiat al lui Vladimir Putin.
Asta înseamnă că întregul curs al negocierilor a fost controlat personal de liderul de la Kremlin, exact cum am presupus în comentariul anterior. Ar fi interesant de aflat ce fel de negocieri au fost acestea, ce s-a discutat și MAI ALES cu ce s-au amenințat „înaltele părți negociante”?!
Impresia mea este, că multe dintre evenimentele care s-au desfășurat începând cu noaptea de vineri spre sâmbătă au analogie în zbuciumata istorie a Rusiei, realitatea fiind muuuult mai interesantă decât cele mai fantastice teorii ale conspirației, decât fabuloasele mitologii filistene și chiar decât metodologiile banale ale serviciilor speciale și tehnicile de război informațional ale acestora. Fiindcă din moment ce se fac niște înțelegeri cu liderul răzvrătiților (nu contează care sunt acelea), atunci Prigojin nu mai este considerat rebel. Sesizați nuanța? Sunt convinsă că da, dragă admin! NU, NU e vorba aici de titlul expunerii dumneavoastră, nici de idioțeniile lui Cristoiu, ci de… trimiterea șefului grupului paramilitar din nou în…. Africa, după o perioadă de ședere în Belarus și mai ales după… ștergerea dosarului. Practic, Rusia se află pe marginea prăpastiei în doar câteva ore, după care se ridică brusc , se ajunge la acorduri cu conducătorul „wagneriților”, întreaga suprastructură posibilă a planului CIA care acționează de la Kiev, din spatele măscăriciului (sunt peste 90% convinsă că în „borcanul cu miere” sunt vârâte până la cot degețelele americane și britanice), se prăbușește, iar tovarășul împricinat pleacă în sejur prin Africa, „așea” să mai îndeplinească niște sarcini importante pentru Federația Rusă. Da’ cum și cine poate fi sigur că „nervosul” șefuleț al armiei private va îndeplini obligațiile care i-au fost atribuite??? Și care va fi ACUM, după toată nebunia, statutul trupelor sale în sistemul structurilor de putere din Rusia???
Nu știu, dar în mintea mea se conturează mult mai multe întrebări, decât răspunsuri lămuritoare. Totul se rezumă, parcă, la un labirint, la un eveniment extrem de încâlcit, căruia cu greu îi observ/deduc rezolvarea logică.
De cele mai multe ori îmi iau informațiile din presa rusă, nu prea „rezonez” cu ceea ce spun rușii stabiliți pe la americani, ori diverși „analiști” occidentali. Și nu pentru că aceștia n-ar intui realitatea (ori posibila realitate), ci fiindcă mult mai apropiate de stilul meu de-a judeca sunt comunicările brute, fără interpretări răsucite, ale mass-mediei din Rusia. Posibil, acesta să fie unul dintre motivele pentru care sunt mult mai năucă astăzi, decât sâmbătă și duminică. Habar n-am!
Vă mulțumesc mult pentru corectură!
TOTAL de acord cu actualizarea dumneavoastră de astăzi! Ca întotdeauna, de altfel!
Și totuși, „răbufnirea de copil” răzgâiat (cu sprijin extern, desigur) putea să mai aștepte. Pentru că în situația unui război, TOATE disputele și ura reciprocă trebuie amânate până la Victorie. În opinia mea, Șoigu este responsabil pentru acțiunile grupului „Wagner” și pentru faptul că acesta a scăpat de sub control. Și după cum bine știm, ministrul Apărării este protejatul lui Putin. Ne învârtim în jurul cozii, ca să ajungem tot la „peștele cel mare”- Vladimir Putin…. Se știe că președintele rus nu-și disponibilizează oamenii din subordine, decât dacă aceștia îi sunt neloiali. Uneori, nu-i suficient să fii fidel unei prietenii vechi și respectiv unei administrații cu care te-ai obișnuit, dacă ești incapabil profesional. Acesta-i cazul lui Șoigu și al altor incompetenți ai partidului de guvernământ. Să fim serioși! Capitularea de la Herson și pierderea pozițiilor din regiunea Harkov, ca și lipsa obuzelor în momentele de maximă importanță când se acutizau atacurile naziștilor ucraineni (mă rog, ale mercenarilor NATO, dar se subînțelege), NU sunt din vina lui Prigojin ori a luptătorilor săi, ci principalii culpabili sunt Șoigu și Gherasimov. Cu siguranță, „revolta” „wagneriților” a evidențiat corupția din rândurile Armatei regulate ruse. Nu pricep, de ce Putin ia poziția struțului într-o atare situație! Ori smulgi buruiana din rădăcină, ori o lași să-nflorească și să se extindă! Procedând astfel, dar mai ales încurajând omerta și cârdășia cu interesele oligarhilor, președintele Rusiei nu face altceva decât să vulnerabilizeze și mai mult Kremlinul și conducerea sa în ochii occidentalilor.
Îmi pare rău de-ntreaga situație! Nu-i deloc simplă, iar repercusiunile sale vor fi îndelungate și cu implicații adânci.
După povestea revoltei lui Wagner, au rămas și mai multe întrebări. Prin urmare, încep să mă îndoiesc de capacitatea lui Putin de a fi obiectiv. S-a învățat să învârtă vorbele precum „partenerii” săi occidentalii și să creeze senzația că tratează cu maximă seriozitate situația creată, lăsată tot de el să se acutizeze încă din toamna anului trecut. Iar la acest capitol mă refer NUMAI la neînțelegerile dintre Prigojin și Șoigu, nicidecum și la celelalte dezacorduri evidențiate atât de corect de către Ramzan Ahmatovici Kadîrov. Am impresia clară, urmărindu-i politica din ultimele luni, că acționează doar în spatele unei perdele groase de fum. I-am căutat toate scuzele posibile în ceea ce privește derularea cu încetinitorul a acestei operațiuni speciale, dar dacă nici după aproape doi ani nu pricepe că occidentalii NU intenționează să se așeze CU EL (NU și cu Jinping, spre exemplu, în detrimentul Rusiei) la masa negocierilor, atunci nimic din ceea ce spune și din ceea ce întreprinde nu mai are niciun sens: nici „revolta” „wagneriților”, nici rezistența și sprijinul populației, nici morții din stepele ucrainene cărora nu se va găsi nimeni să le facă dreptate.
Știu, sunt naivă să privesc către Kremlin ca spre un ultim bastion al normalității, al principiilor morale și juridice sănătoase ce ar trebui să existe în cadrul unei societăți, al echității în calea tăvălugului marxisto-progresist pe care ni-l pregătesc „elitele” narcisiste în frunte cu Klaus Schwab și trepădușii din anturajul lui! Ani de zile mi-am întreținut acest licăr de speranță, chiar dacă erau momente în care observam și cealaltă fațetă a monedei, fațetă care nu-i făcea deloc cinste. Dar treceam peste, considerând că omul e supus greșelii. Din păcate, raționamentul meu NU a fost deloc just, imparțial!
Una dintre ele, dintre aspectele acestei rebeliuni ale conducătorului grupului paramilitar, a început să contureze, așa cum am mai scris într-un alt comentariu, corupția din rândurile Armatei ruse. Cine credeți, dragă admin, c-a ajuns vinovatul principal al întregii situații? Generalul Surovikin! Șoigu e neprihănit exact ca o margaretă, culpa căzând fix pe omul care l-a scos din mocirla rușinoasă (aceea a unei puteri care posedă armament nuclear și supersonic, dar care n-a fost în stare să țină piept unei adunături naziste psihopate) de la Harkov și de la Herson.
După răzvrătirea lui Prigojin, au început inspecții la scară largă în cadrul Statului Major al Forțelor Armate și în cadrul Ministerului Apărării din Rusia. Generalului Surovikin i se impută indecizia de a înăbuși revolta, ca și sprijinul acordat combatanților din gruparea Wagner. Pe front, conducerea efectivă a cursului operațiunii militare speciale este îndeplinită de comandantul Forțelor Aeropurtate, Mihail Teplinski. Evident, căutarea trădătorilor în interiorul Rusiei este extrem de benefică pentru SUA, mai ales pentru pentagonezi și idiotul senil de la Washington. Și-atunci, al cui, Dumnezeu, joc îl face Putin în ecuația aceasta?
Scoțându-l vinovat pe generalul „Armageddon” este COMPLET aiurea!!! Și știți de ce? Fiindcă el a fost printre primii care a condamnat revolta lui Prigojin și i-a îndemnat pe luptători să se oprească. În al doilea rând, omul acesta își conduce treburile direct în regiunea Zaporojie (cea mai „fierbinte” a frontului ucrainean), fiind comandant adjunct al grupului mixt de forțe din Ucraina, așadar, din oricare parte a mesei s-ar afla – investigator sau investigat – decizia este TOTAL greșită!!! Adică, cei care au avut performanțe slabe nu numai în ziua de 24 iunie, ci și de-a lungul întregii operațiuni militare sunt menținuți în continuare în funcții (Șoigu care a fugit din fața „wagneriților” și care a demonstrat ineficiență pe toată durata conflictului), iar cei care au reușit să-ntoarcă soarta războiului cu personal minim și pierderi minime sunt anchetați într-o vânătoare de vrăjitoare care evidențiază, după mintea mea, două aspecte: fie președintele rus a fost mințit, fie disonanța cognitivă se manifestă la fel de pregnant și-n cazul lui ca și în cel al omologului său, paiața de la Casa Albă.
Structurile informaționale trebuie să acționeze cu mai multă atenție, în momentul când anchetează/acoperă problema acestei rebeliuni. Iar acest aspect ține de Putin, doar de Putin și de nimeni altcineva!