Sora bună

Iată, LA.

NEA ILIE DE LA CINEMATOGRAFIE ȘI ADEPȚII LUI

MOTTO: „A propos de marea cinematografie rusă: dacă ar fi în puterea mea, aș da ordin să se topească absolut toate copiile tuturor filmelor rusești; argintul recuperat din ele ar fi infinit mai prețios decât ipocrizia insolentă și criminală care răzbate din ele.

A propos de «marea» «cultură» «rusă»: bucuros aș folosi originalul poeziilor lui Pușkin pe post de hârtie igienică; din păcate nu cred că e bun nici măcar pentru asta. Și nu cred că Lermontov ar fi mai eficient. «Marele» «roman» «rus» , de la Tolstoi la Rasputin ar merge ca să-mi izolez cotețul păsărilor. Sau poate că nici măcar acolo. Toată această pasiune pentru «marea» «cultură» nu e decât un mod cinic de a-ți manifesta sprijinul pentru uciderea copiilor ucraineni de către poporul rus. Restul, așa-zisa revoltă și condamnare, e ipocrizie. Cehov e la fel de vinovat ca Putin.

Un popor de monștri, de la pruncul din burta mamei până la hîrbul pe veresie. Dar vai, ce «mare» «cultură». Ce suflet abisal, țațo.”

(H.C.N.D. -nu-i dau numele complet deoarece nu intenționez să-i fac reclamă -un „băiat” dă Cluj, cu 1183 de followeri, pe pagina lui de FACEBOOK, 18 martie 2022)

…………………………………………………………………………….

Până la urmă, vedeți, aici se ajunge. La ceea ce vedeți mai sus. La „…Cehov e la fel de vinovat ca Putin” și la „….un popor de monștri, de la pruncul din burta mamei până la hîrbul pe veresie”. Băiatul care zice chestiile astea înțelepte se descrie așa:

„Am absolvit Dreptul, Jurnalismul şi am terminat Cinematografia la Facultatea de Teatru şi Televiziune. Am un Master în Studii Americane cu o dizertaţie despre raportul dintre filmul american şi istorie. Sunt Doctor în Istorie cu o teză despre începuturile jurnalismului din Transilvania. Am lucrat ca jurisconsult, asistent asociat în învăţământul universitar, ca liber profesionist şi ca jurnalist. În ultima calitate am acoperit partea de divertisment-cultură-showbusiness locală (în Cluj, ultima componentă e o glumă, dar şi mie îmi plac, uneori, glumele mele). Am fost editor şi reporter la «Foaia Transilvană» un foarte bun săptămânal care apoi s-a transformat în multe alte chestii, determinându-mă să plec. Am colaborat cu reviste academice precum «Studia Universitatis» ori culturale precum «ManInFest», «Tribuna», «Dilema veche». Scrieri de-ale mele stau ţepene şi mândre prin ceva volume colective. Nuş dacă volumele au căutare sau nu. Supercapodopera personală mai are de aşteptat.” (după fotografie, cred că are în jur de 40 de ani)

Deci, dânsul nu e „nea Ilie de la sculărie”, ci e „nea Ilie de la Cinematografie”… o fi fost, în această calitate, obligat, săracu’, să vadă și niște monstruoase filme rusești. Iar ca absolvent al Facultății de Teatru şi Televiziune, mă gândesc că o fi văzut ceva și din abominabila dramaturgie a lui Cehov -tot așa, că n-a avut încotro… Dar când l-au forțat, cu poezia aia a lui Pușkin, mai aspră la pipăit ca opera lui Lucian Mândruță reciclată fin, în fundul curții, ca hârtie igienică , deja a fost prea mult. Băiatul nostru a spus: „DESTUL!”

Nimeni nu-i interzice acestui fin intelectual să spună chestiile astea pe FACEBOOK… mami META e preocupată doar să nu îndrăznească vreun imprudent să-l beștelească pe Mihai Călin al Ucrainei, devenit între timp președinte (ceea ce Mihăiță al nost’ n-a reușit până acum, ce-i drept, dar mai are timp, dacă se străduiește mai cu spor…). Iar domnul intelectual are și adepți. De exemplu, o doamnă actriță din Cluj, D.R. pe numele… pardon, pe inițialele sale (l-o fi jucat, nu l-o fi jucat pe „monstrul” de Cehov, cine știe…), îi răspunde cu maximă luciditate:

„Te simt perfect, H.! În acest moment crâncen al «culturii» vieții mele… văd enorm și simt monstruos pentru rușii culturali! Prea multe cadavre de copii nevinovați care le-au luat locul. Si după cheful de ieri al criminalului și după behăiturile de susținere ale tinerilor tolstoieni, donez rușii din bibliotecă pentru un concert de-al lui Zelenski!”

Dânsa are 43 de ani, a absolvit „Facultatea de Litere, Catedra de Teatru, UBB, avându-i ca profesori Marius Bodochi și Diana Cozma. Apoi a fost Bursieră a Companiei «Renata Scant», Franţa 2001-2002. Din anul 2003 este actriță la Teatrul Național din Cluj-Napoca.” (în conformitate cu biografia doamnei D.R.)

Un alt intelectual public, B.J., regizor și scenarist, intră și el în discuție, trăgându-i o castană-n freză lui Eisenstein și un șut în fund lui Tarkovski:

„Chiar, care e «marele cinema rus»? Filmele lui Eisenstein sunt propagandă pură pentru un regim totalitar. Practic e un Riefenstahl stalinist. Și scuze, dar Tarkowski e boring as a donkey’s ass. (evident, nu știu cât Tarkovski a văzut dânsul, dar mi s-a părut de mare efect comparația între „plictisitorul” regizor rus și fundul unui măgar, n.n.) Nu cred că aș mai putea să rezist la Stalker sau la Nostalghia.”

Omul are 40 de ani și este „…doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză susţinută în 2012 şi coordonată de istoricul Lucian Boia. Este specialist în istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politicile culturale ceauşiste.” (după cum scrie în biografia intelectualului public B.J.)

Fiecare dintre ei are, mai mult sau mai puțin, tangență cu generația cu gleznuțele goale și conci în vârful capului. Căci, spre deosebire de boșorogii plicticoși care le vorbesc adolescenților la cursuri de „marea cultură rusă”, băieții și fetele astea sunt chiar „cool”… și dacă ei, care sunt „cool”, spun că Cehov , Tarkovski și Tolstoi sunt de cacao, atunci de ce-ar încerca tinerii frumoși și liberi să afle nemijlocit ce-au scris sau ce filme au făcut deplorabilii ăștia care mai sunt și ruși pe deasupra?

Am scris toate acestea pentru ca să înțelegem că apariția ăstora nu este o întâmplare… nu, nu. Ei au fost programați. Sunt pline programele de master de astfel de vietăți, care-și cresc, pătrunse de rolul lor istoric, nenumărate clone. Am scris toate acestea pentru ca să acceptăm evidența că într-o zi vom ieși pe stradă într-o lume formată aproape numai din astfel de clone, cu creierele lucioase precum inoxul… și că, atunci când se va întâmpla, celor, puțini, care nu vor fi ca ei nu știu dacă li se va mai permite măcar luxul enclavizării, lux pe care noi încă îl avem.

……………………………………………………………………….

P.S. În imagine, o secvență extrem de „plictisitoare” din filmul OGLINDA, al rusului complet lipsit de talent, Andrei Tarkovski…