Trecerea moțiunii de cenzură, și, în consecință, demiterea guvernului actual, este o mișcare în logica “restaurației”. Este, desigur, o bătălie pierdută de către PSD.
Dar, mai există PSD?! Cu LD la conservă, cu echipa lui periferizată, cu trădători multicolori în Parlament (toți aleși de către electoratul PSD)… Pe cine mai poate reprezenta azi PSD?!
Se poate pune întrebarea cu cine va vota electoratul PSD-ului condus de Dragnea. Cel mai probabil, cel puțin o treime, nu va vota (în lipsă de reprezentare), o treime se va duce după “securiștii de stânga” ai lui Ponta, și o treime se va împărți între USR, PMP, și rămășița PSD de azi.
Tonul este dat de mișcările din afara Țării Românești. Politicienii din Țara Românească sunt doar pionii vizibili, vorbitori de limbă română, mai mult sau mai puțin bine (!).
Nu este o noutate. Se întâmplă așa de la 1848 încoace. Excepție este doar perioada NC, atât cât a avut vigoare; în final a degenerat în românism pur: curvie și trădare.
Emblematică declarația de presă a Domnului Președinte.
Este didactică veselia generală din media; și entuziasmul revoluționar, euforic, generalizat. Un titlu de la ziare.com, preluând gigi24, mi s-a părut emblematic. (memorare) Iacă și adevăratul motiv, cel economic:
Ca să memorăm evenimentul, iată atmosfera serii: